Cand eram prin gimnaziu stiam ca e vorba de o chestie foarte faina care studiaza comportamentul de consum al oamenilor. Eram nemultumit de faptul ca e totusi un termen provenit dintr-o limba straina si ca nu prea se poate traduce in romana. Asta fara a starni efecte destul de comice, bineinteles.
Apoi am vazut tot mai multi oameni punand semnul echivalent intre Marketing si Publicitate. La facultate am invatat ca Publicitatea e de fapt o submultime a Marketingului. Asta ca sa folosim un eufemism. Mai corect spus, e o submultime a unei alte submultimi a Marketingului(elementul de Mix numit Promovare).
Apoi am vazut oameni comparand Marketingul cu termeni precum “vrajeala” sau “abureala”.
Se spune ca un om e ceea ce cred altii despre el si nu ce este el de fapt. Chiar daca imi place Marketingul, intotdeauna am crezut ca un astfel de principiu e pentru idioti. Mie intotdeauna mi-a placut conceptul de “diferentiere”.
Nu trebuie sa fii complet diferit. Asa cum diferenta dintre un invingator si un invins este doar aceea ca invingatorul s-a ridicat o data in plus, desi ambii au cazut de un numar comparabil de ori, asa si in Marketing e suficient sa ai o limba scoasa pe ultimii 100 de metri pentru a fi primul care trece linia de sosire.
Pentru mine, Marketingul inseamna in primul rand adevar. Cine nu intelege asta va deveni doar o alta epava a istoriei. Nici un animal nu mai accepta sa fie mintit in ziua de azi. Nu pe termen lung.
