De ce cred in Timisoara

FC Timisoara a facut un 2-2 istoric in deplasare, cu Sahtior Donetk. Daca nu intelegeti despre ce e vorba, sa rezumam.

Ucrainienii sunt antrenati de Mircea Lucescu. In urma cu 2 luni au castigat o superba Cupa UEFA, insirand pe drum adversari precum Tottenham, TSKA Moscova, Marseille, Dinamo Kiev si Werder Bremen. Rinat Ahmetov, patronul de acolo da 15-20 de milioane euro pentru un jucator. Cluburile din Romania nu au putut oferi niciodata mai mult de 2.

Oarecum amuzanta a fost afirmatia lui Mircea Lucescu de la finalul meciului: “puteam sa le dam 7 goluri”. Amuzanta si ciudata in acelasi timp pentru experimentatul antrenor roman, aflat intr-un razboi fratricid de aceasta data. Am cunoscut multi oameni care la un moment dat “puteau” sa ajunga mai sus, dar care n-au ajuns. Am cunoscut multe persoane care de fiecare data daca ar mai fi avut “15 minute in plus” ar fi rupt norii la examene.

In 1994, dubla campioana mondiala, Argentina a fost trimisa acasa de Romania la Campionatul Mondial din SUA. Si astazi, dupa 15 ani argentinienii inca mai spun ca daca am mai juca ne-ar bate. Ce omit sa spuna toti acesti oameni e ca “poate” ne-ar bate acum. Dar victoriile noastre nu vor putea fi niciodata sterse cu buretele. Succesul ramane si e transmisibil precum o frumoasa poveste generatiilor urmatoare.

Ironizatul si seriosul antrenor, Ioan Ovidiu Sabau a demonstrat ca stie ce vrea de la un joc. Si-a invins profesorul chiar cu armele acestuia. Mircea Lucescu spune sigur pe el ca in returul de la Timisoara lucrurile vor sta diferit. Poate. Dar rezultatul din tur oricum va ramane. Si oare de ce am impresia ca vom asista la un joc in urma caruia Timisoara se va califica? Si in urma caruia vom auzi declaratii de genul: “e nedrept, puteam sa dam 15 goluri”. Puteau. Dar n-au facut-o. Si nu cred ca o vor mai face.

Moscova nu crede in lacrimi

Stiti filmul? Era foarte cunoscut in urma cu vreo 20 de ani. Ilustreaza viata in esenta sa pe care nu o gasim in catalogul scolar. Te obliga sa mesteci intai coaja, daca vrei sa ajungi la miez. Asta se intampla si in Romania anului 2009. Si dintotdeauna. Evenimentele nu iarta pe nimeni. Blandetea nu e printre atributele cu care o viata de om se poate lauda. Nu ai cum sa scapi din jungla fara lupta. Chiar daca incerci sa fugi, decontul vine intotdeauna. In sifonierul fiecaruia dintre noi sta ascunsa o nota de plata inca neachitata. Care mereu isi reclama drepturile.

Nu cred in cei care spun ca viata intreaga e formata doar din astfel de lucruri. Ii privesc cu multa compasiune pe cei care gandesc la modul:”chiar daca acum sunt sanatos, candva tot nu voi fi”. Dar nici nu pot fi de partea celor care spun ca “mereu totul va fi bine”. E timpul sa realizezi ca nimeni nu iti poate asigura asta 24 ore din 24. E vremea sa iti scoti dopurile din ureche si sa realizezi ca daca vrei ceva trebuie sa lupti! In primul rand cu tine insuti. Singur trebuie sa te aduci in starea de a merita lucrul pe care ti-l doresti.

E momentul sa constientizezi faptul ca nu merge cu lipsa de loialitate. In primul rand fata de tine. De fapt, tot timpul discutia se invarte in jurul tau. Pentru ca au spus-o oameni mai experimentati si mai cunoscuti decat mine. Fiecare dintre noi reprezentam un magnet. Tot ce avem in prezent e rezultatul atitudinii, gandirii, sentimentelor si actiunilor noastre de pana acum. Ne putem supara pe Dumnezeu, pe Univers, pe destin, pe vecinul care astazi umbla cu fata aia draguta, dar raspunsul nu il vom gasi acolo. Puroiul s-a strans de fapt in alta parte. E pur si simplu o roata a vietii, o lege a compensatiei. Primesti pe masura a ce ai oferit.

Inchei cu o idee pe care o voi dezvolta intr-unul din articolele viitoare. E un mesaj pentru tinerii plictisiti de scoala. Aveti dreptatea voastra! La fel cum o au si cei care decid sa nu mearga la vot in Romania. Doar ca nu indiferenta si lehamitea vor aduce solutia. Daca veti deschide putin ochii veti observa ca dracul nu e chiar atat de negru. Da, sunt multe lipsuri. Dar nu uitati. Sunteti un magnet. Atrageti ceea ce va doriti si totul va fi bine.

Saptamana asta

1. Ne-am mutat. Am reusit sa ne indeplinim ambele obiective. Avem o locuinta mai frumoasa si in acelasi timp, dam o chirie mai mica.

2. Tocmai ne-am intors de la Steaua-Motherwell. Scotienii nu formeaza o echipa rea. Sunt bine organizati, doar ca valorile individuale si-au spus cuvantul. Atmosfera de zile mari. Partea neplacuta a fost ca nu au venit tramvaie de nicio culoare in Ghencea dupa meci . Si 22 de mii de oameni am ajuns acasa care si cum am putut.

3. In acest weekend incepe campionatul, deci avem la ce sa ne uitam .

4. Citesc o carte tare de tot careia ii voi face recenzia in curand!

Zona superba

Saptamana asta vrem sa ne mutam. Dam cam mult pentru conditiile pe care le avem in garsoniera in care am locuit in ultimele luni si cum piata a scazut vizibil vom lua imediat masuri in acest sens.

Am exclus din start agentiile imobiliare si proprietarii aroganti(pe unul cu greu ne-am abtinut sa nu il injuram ). Se poate face un adevarat studiu de caz despre “momelile” oferite de agentiile imobiliare. “Nu mai avem garsoniera sau apartamentul la pretul afisat, dar avem ceva la fel de frumos la un pret un pic mai mare” . Astia au impresia ca doar ei lucreaza in vanzari . In fine, nu e fraier cel care cere.

Alte ticuri puternic impamantenite sunt: “locuinta foarte curata”, “zona superba, parc la 10 minute distanta”, “dotata cu apa calda si curent electric”.

Daca aveti un pont pentru 2 baieti care isi cauta apartament 2 camere sau garsoniera spatioasa nu ezitati. Va punem la panoul de onoare pe acest blog .

Efectul de domino

Astfel de oameni au inrobit Focsaniul si o buna parte a Moldovei. Astfel de indivizi au casele chituite cu cristale Swarovski. Ei sunt cei din cauza carora traim mai putin, traim mai prost si avem cea mai crunta stare de spirit din Europa.

Da, da. De noi depinde sa avem o viata frumoasa si nu de ei. Stiu. Sunt de acord. Dar cum se face ca mereu ii eliberam de orice raspundere?

In 2004 l-am votat pe Traian Basescu pentru a scapa de aceste lipitori care au supt cat au putut Romania. Astazi, presedintele se comporta identic. Astazi, descoperim(cu dovezi clare de aceasta data!) socati un sistem care ruineaza acest popor cu o nerusinare demna de ghilotina.

Da, e un subiect incomod si neplacut. Da, stiu ca ati vrea sa cititi despre alte lucruri. Dar aceste treburi ne privesc pe toti. Traim in tara in care cei care puneau pumnul in gura dreptului la libera exprimare au astazi bloguri si se pretind prieteni cu ziaristii.

Cat voi trai voi spune asta! In Focsani a existat si exista de ani buni o dictatura pesedista! Acolo, niste indivizi au vrut sa subjuge presa locala! I-am votat pe concurentii lor politici si astazi aflu cu amaraciune faptul ca acestia se comporta la fel!

Va rog sa cititi asta si sa transmiteti mai departe.

Cred ca alternativa nu va veni niciodata din partea clasei politice. Daca si noi, societatea civila, vom obosi atunci se va duce totul naibii!