De ce merg la vot

Da, stiu. V-ati plictisit sa tot asistati la asemenea discutii. V-ati saturat sa vi se tot reproseze ca nu mergeti, ca nu sunteti buni romani si ca nu aveti dreptul sa comentati daca astazi stati acasa. Eu nu cred asta. Aveti tot dreptul din lume. De asta platiti taxe la bugetul de stat, de asta va enervati in aceasta tara, de asta sperati la mai bine pe aceste meleaguri. Eu va respect opinia, oricare ar fi ea. Va inteleg orice mod de actiune veti adopta astazi. Si refuzul urnelor este un procedeu democratic.

Nu cred in “solutia” cum ca votul ar trebui sa fie obligatoriu. Stiu ca printre voi sunt adepti ai acestei variante si va respect modul de a gandi. Eu nu cred in ea. Mi se pare o ingradire a democratiei. E doar opinia mea. Eu in general nu cred in constrangere, ci in convingere. Intotdeauna i-am dezaprobat pe profesorii care folosesc amenintarea pe post de solutie la absenteismul de la cursuri. E vorba de libertatea de gandire si expresie aici.

Totusi, eu astazi merg sa votez. Si o sa va spun de ce actionez astfel.

1) Ma simt important in secundele in care ridic stampila si o aplic. E o glorie efemera si uneori imaginara, desigur. Dar este. Ma simt un judecator care atunci da sentinta. Care indiferent de ceea ce spun cei din jur, face intr-un fel pentru ca asa are el chef!

Sunt momentele in care ura adunata in anii de ingradire a dreptului la libera exprimare din Vrancea se transforma intr-o adevarata secure. PSD-ul m-a ingretosat pentru totdeauna. Pe unde ii prind, ii ard! “Aliantele scandalului” au cazut si ele in penibil, in ochii mei. Deci, si lor le dau in cap! Cam cu toti astia “celebri” din aceasta campanie electorala execut acelasi procedeu. Cu stanga ii tin si cu dreapta ii lovesc!

2) In aceste conditii, va intrebati probabil ce rost mai are sa merg la urne. Pentru ca voi acorda votul meu unor oameni cu sanse mici de reusita. Ei bine, constiinta mea e mai importanta decat niste calcule politice. Nu prea ma intereseaza cate procente va avea fiecare la final. Ma intereseaza sa stiu ca si de data asta am fost prezent acolo. Ca am fost cetatean.

3) Pentru ca asa cum si Adrian Ciubotaru mentioneaza intr-un exceptional articol, nu votam doar pentru noi. Ci si pentru cei care vor veni in urma noastra. Carora avem datoria morala de a le lasa pe maini o tara cu oameni activi si responsabili. O tara formata din persoane cu o minima viziune, macar.

4) Pentru ca votam si pentru cei care astazi nu mai sunt printre noi. Care si-au dat ultima suflare cu speranta ca noi, cei ramasi in aceste locuri vom duce mai departe mesajul libertatii.

Va rog sa va ganditi de 2 ori inainte sa luati o decizie de o asemenea importanta.

Later edit: Votat.

Credibilitatea sindicalistilor

Independenta ori autonomia nu sunt de vanzare. Nu pot fi manjite si apoi scoase in oras. Si asta pentru ca nu au cum sa fie spalate. Sunt valori de negasit la supermarket. Asta nu inteleg sefii de sindicat din Romania. Acesti oameni care isi incep activitatea precum niste haiduci istorici si sfarsesc la un sprit cu cei din conducerea firmei. Sau intr-un partid politic.

Cum mai pot aparea in fata oamenilor? Ce le vor spune? Cum ii vor inspira sa lupte si sa creada pana la capat in cauza lor? Vi-l imaginati pe Mihai Viteazul acceptand o functie de secretar general al Partidului Semilunei din Orient? Sau pe Stefan cel Mare invartind niste mici alaturi de tatari?

Despre asta e vorba. Despre credibilitate. Un concept cheie in Marketing. Si care e foarte greu de refacut daca a fost distrus. Sunt oamenii care se pretind caini la stana. Si apoi se transforma in lupi.
Partea proasta in toata aceasta poveste e ca au de suferit si cei care chiar vor sa faca ceva pentru miscarea sindicala din Romania. Dar a caror imagine e pusa la pachet cu cea a indivizilor cu gratare in spate.

Cum e aceasta situatie la voi in oras? Exista lideri de sindicat intr-adevar dedicati misiunii lor? Sunt si persoane care au folosit aceasta functie drept trambulina spre noi zari?

E bine sa dam bani cersetorilor?

Pana in urma cu cativa ani imi era o mila teribila de ei. Ma gandeam cum as putea sa ii ajut, sa le fac viata mai usoara. Astazi, nu neaparat ca am devenit mai rau , dar cred totusi ca macar o parte dintre cei pe care ii vedem pe strazi sunt “cersetori profesionisti”. Si ca practica in mod intentionat santajul emotional. Am vazut multi cersetori agresivi. Daca intri in vorba cu ei, mai bine ti-ai lua un scut la tine!

E o situatie ciudata. E o lume tragico-comica. Am auzit tot felul de povesti despre cersetori romani din Italia care s-au intors in tara si si-au facut vila. Probabil ca asta se intampla inainte de inceputul crizei economice .

Dar daca sunt si oameni care nu vad cum ar putea gasi alta solutie de a castiga bani pentru traiul zilnic? Daca sunt si romani cu adevarat amarati si pe care disperarea i-a impins pana aici? Daca sunt lucruri care ne scapa?

Ii putem include pe toti in aceeasi categorie? Avem dreptul sa ii judecam? Avem calitatea de a rade de ei? Si ce inseamna de fapt sa cersesti ? Cersetoare e si fata din Bucuresti care face striptease in metrou ? Cersetori sunt si “cantaretii” din statiile de metrou sau parcuri? De multe ori acestia sunt studenti.

Cum vedeti aceasta situatie?

Ce am mai trait

1. Luni seara am fost la Seminarul de Public Speaking organizat de Blogoree.

Bobby are planuri frumoase referitoare la astfel de seminarii. Sandra Ghitescu e un trainer foarte tare. Se pricepe bine la treaba asta . Pe agenda oferita de Agrafa mi-am notat cateva lucruri care sunt sigur ca ma vor ajuta pe viitor. Chiar daca mi-a luat ceva timp sa gasesc locatia(si asta din cauza proastei iluminari stradale, vinovati fiind cei care ofera astfel de servicii in Capitala), Verde Cafe mi-a lasat o impresie excelenta. Voi mai reveni la un suc aici.

2. Steaua a pierdut la Munchen si microbistii romani sunt dezamagiti. Eu si Claudiu am prins insa vremuri in care ne doream sa ajungem aici, de asta ii apreciem pe jucatori ca au facut tot ceea ce le-a stat in putinta. Am facut un pas inainte si am ajuns pe aceasta treapta valorica. Cu munca si rabdare putem trece la nivelul urmator. Asteptam cu mare interes meciul Clujului din aceasta seara.

3. In seara asta de la ora 19(in direct pe sport.ro), nationala Romaniei de handbal masculin joaca un meci teribil in deplasare, impotriva Muntenegrului. Meciul conteaza pentru calificarea la Campionatul European. De cand antrenori sunt resiteanul Aihan Omer si suceveanul Petre Ghervan, Romania s-a calificat la Mondialele care se vor desfasura in ianuarie. Si in aceasta grupa preliminara a invins cu 4 goluri acasa Polonia, vice-campioana mondiala!

4. Proiectul votezi.ro aduna zi de zi opinii foarte interesante.

5.“Sufletul dispare într-un scenariu de ură si apare într-o poveste de dragoste. Omul se dobândeşte pe sine doar într-un scenariu de dăruire. “ – Adrian Ciubotaru

Copiii Romaniei

Ne vom gadila egoul privindu-i cum se joaca cu masinutele pe care le-am adus din cosul in care erau aruncate. Vom putea spune ca am facut ceva pentru niste copii amarati. Apoi ne vom indrepta catre casele noastre impodobite cu brazi plini de cadouri si mese care abia mai rezista sub presiunea caltabosilor si a cozonacilor.

350 mii de copii din Romania au cel putin un parinte plecat la munca in strainatate. Asta e Romania. Tara care si-a impins oamenii catre plantatia de bumbac a Occidentului, pentru a-si echilibra un deficit de cont ravasit de incapabilitatea celor pusi acolo sa faca performanta. In multe astfel de familii s-a ajuns la divort. Banii nu au reusit sa cumpere si stabilitatea.

Fie ca sunt la Casa de Copii, fie ca traiesc impreuna cu alti 7 frati si cu bunicii lor, multi dintre copiii romani pleaca in viata cu un serios dezavantaj emotional. Imbratisarea nu poate fi inlocuita de poza.

Asta trebuie spus acum, in prag de Sarbatori. Ca in aceasta goana pentru “realizarea profesionala”, dam naibii de pamant cu viata noastra!