Trofeul Bookblog-ului

Echipa Bookblog.ro a castigat medaliile de aur la Internetics la sectiunea Arta si Cultura!

Dincolo de frumosul succes al echipei lui Andrei se accentueaza tot mai mult ideea ca acesti oameni construiesc ceva. Si construiesc in echipa. Eu, personal am invatat de la ei. Si mai cred faptul ca zi de zi putem invata din frumoasa poveste pe care aceste persoane entuziaste o scriu cu multa determinare.

Si pentru ca imi place sa cred ca sunt apropiat domeniului dezvoltarii personale, nu pot sa nu amintesc despre previziunile pesimiste facute initial asupra acestui blog. Prezentul ne arata insa o confirmare. Dar una a succesului! Atunci cand oamenii nu mai sunt surprinsi cand invingi, e un sentiment tare placut .

Felicitari inca o data, baieti si fete ai/ale Bookblog-ului!

Importanta pretului

Mixul de Marketing e format din 4 elemente: Produs, Pret, Promovare si Distributie(Plasament). In ultimii ani au fost diferite incercari de a-l duce la 7 sau chiar mai multe componente, numai ca mai toate se reduc la aceleasi 4 enumerate mai sus.

Credeti ca dintre acesti 4 “frati” este unul mai important ori mai putin important? Putem vorbi aici de o echipa(pentru ca trebuie sa fie o echipa, de aia se cheama mix! – desi nu toata lumea intelege asta) cu un project manager pe umerii caruia apasa responsabilitatea reusitei? Eu cred ca da. Pentru mine, pretul este cel mai palpabil si cuantificabil membru al echipei. Pentru mine, el este PM-ul. Si el este cel spre care vor fi aruncate cele mai multe rosii in caz de esec.

Pretul aduce banii in casa. El ii economiseste, el ii chibzuieste bine pentru zilele negre ce apar in viata fiecaruia dintre noi. Si, orice s-ar spune, el reprezinta cea mai buna dovada ca faci bine ceea ce faci si ca ai perspective frumoase.  Accept sa negociez multe lucruri. Constientizez nevoile de flexibilitate, de empatie, de intelegere a celuilalt. Dar nu si nevoia de a reduce pretul(asta cand vand ). Cred ca este un atentat asupra bunei desfasurari a tranzactiei. Si cea mai simpla explicatie in aceasta situatie ar fi ca un pret redus ma face nefericit! Si unde ati mai vazut voi ca un om nefericit sa fie performant? 

Nu ma deranjeaza sa fiu sunat la 4 dimineata pentru a ajuta un om caruia i-am vandut ceva. Sunt prompt indiferent de program sau obisnuinte sociale. Cred ca serviciile de calitate fac diferenta. Si mai cred faptul ca un pret mare(da’mare de tot!) imi da un imbold superior pentru a schimba lumea in bine .

Critica si invinsii

Ne place sa criticam, dar pur si simplu refuzam ideea ca si altii au dreptul sa ne evalueze, sa ne judece actiunile si poate chiar sa le interpreteze. Asa cum si noi facem de cele mai multe ori. Trecem prin propriile filtre, prin propria experienta de viata si prin propriul sistem de valori impactul actiunilor celorlalti asupra propriei noastre persoane.

Mult timp am avut acest defect al criticii asupra celorlalti. Si trebuie sa recunosc faptul ca nu m-am lecuit definitiv. Uneori, acest mistret revine si imi cauzeaza neplaceri evitabile. De ce suntem criticati? E simplu. Vorbim aici de un efect de bumerang al gandurilor si actiunilor noastre trecute si poate chiar prezente. Al intregului nostru mod de viata. Am lovit de multe ori si acum ne asteptam sa fim mangaiati. Si paradoxul este ca tot noi ne simtim nedreptatiti.

Acest adevarat circuit al expresiei umane poate fi controlat. Foarte greu, e adevarat. Dar poate fi.

Din nou despre ceea ce iubesc

Plec la gara. In seara asta ma intorc la Bucuresti. Pentru 2 zile am fost din nou la mine acasa. Colegii de la master m-au primit mai bine decat ma asteptam. Sigur ca, unii au mai glumit pe seama faptului ca acum sunt “bucurestean”. Ca m-am dat “de partea alora”. Altii m-au intrebat daca mai rezist mult .

Dincolo de aceste idei pe care le aveam si eu pana cu cateva luni in urma, am tras o concluzie. Romania are o mare problema. Lasand deoparte antipatia asa zisei “Provincii” fata de Bucuresti, cateva lucruri ies la suprafata tot mai clar.

Multe dintre aceste “credinte” sunt de fapt complexe. Sunt lucruri puternic inradacinate, de la generatie la generatie. Scoala, parintii si uneori chiar biserica au o mare legatura cu actuala stare de fapt. Vom ajunge si noi parinti(unii dintre noi suntem ) si avem datoria de a spune adevarul. Si anume ca oamenii nu pot fi judecati in functie de orasul de provenienta. As fi scris articole mai bune sau mai proaste in ziua de azi pe BasicMarketing si Empower, ori as fi facut emisiuni diferite la Radio Lynx daca as fi crescut la 30 ori la 300 km de Suceava sau Focsani? M-as fi inteles mai bine ori mai putin bine cu Andrei daca eram din Oradea sau din Arad? As fi beneficiat de vreun favoritism daca ma nasteam in Bucuresti?

Acestea sunt doar inventii ale dorintei noastre de a ne afla in opozitie cu cineva sau cu ceva. Cu o idee, cu un concept, sau cu un mit. Faptul ca traim cu aceasta convingere ne face sa ne simtim mai bine. Doar ca, e un sentiment inselator si uneori chiar periculos. Pe de o parte, “noi, moldovenii amarati si loviti de soarta” si in tabara cealalta, “bucurestenii cei rai”. Tin prea mult la aceasta zona pentru a nu spune asta.

Pentru mine e clar ca nu voi putea locui in Bucuresti mai mult de cativa ani(daca voi locui si atat). Dar in acelasi timp, e clar ca mi-am schimbat parerea despre orasul Capitala a tarii noastre. Aici locuiesc oameni asa cum locuiesc si in alte orase. Cu bune, cu rele, ca peste tot de altfel.

Despre Moldova pot afirma linistit ca prezentul imi arata orase in plina dezvoltare, cu un sange tot mai sanatos. Vorbele cu “oameni saraci” sunt istorie. Ceva imi spune ca aici se vor face lucruri mari de tot in urmatorii 10 ani. Stiu ce zic.

Perceptia fricii

“It is easier to find men who will volunteer to die, than to find those who are willing to endure pain with patience.” – Julius Caesar

Sursa: Emarketers.eu