Legea Atractiei

Celebra Lege promovata de foarte multi oameni si despre care am citit prima data la Ionut chiar functioneaza. Contine ceva misterios si datator de sperante.

Partea buna e ca aceste sperante devin de cele mai multe ori realitate . Pot confirma asta.

Noi suntem Romania

Adi Ciubotaru este unul dintre primii oameni pe care i-am auzit spunand ca societatea civila chiar poate schimba ceva. Ca avem datoria de a merge la vot si de a-i sanctiona pe cei care isi bat joc. Ca in acest mod se vor regla lucrurile.

Iata ca a avut dreptate. Cititi asta! Aroganta Monica Ridzi e alba ca varul.

Romania traieste! Prin noi, cei care nu ne complacem in ipocrizie.

Noi ii numim pe ei

Acesti politicieni au uitat principala regula a democratiei. Cetatenii isi aleg “cativa” reprezentanti in Parlament pentru a le reprezenta interesele. Acesta e sensul. Acesta e jocul. Nu invers! Atunci cand acesti oameni depasesc granitele legalitatii si mai ales, pe cele ale moralitatii cetatenii ii pedepsesc. Adica o sa ii dam afara!

Nu accept sa am un presedinte de tara care isi impinge spre Parlamentul European o fata care a invatat limba romana in cafenelele din Dorobanti. Intr-o tara cu milioane de oameni care mor de foame, odrasla presedintelui castiga 1700 de euro pentru un job “part time”, serviciu gasit bineinteles de tatal ei la Luxten.

Am crezut in alternativa oferita de Traian Basescu in 2004. Si cum sa nu cred? Sunt din Focsani, orasul in care si microbuzele au pictate “PSD” pe parbriz, pe roti, pe tot! Si in aer apare cuvantul asta! Orasul in care cei de la primarie isi permit sa te sune acasa si sa iti sugereze cu cine sa votezi. Orasul in care ziaristii se leaga cu lanturi de chioscurile de ziare pentru a trage un semnal de alarma intregii tari. Am scris anul trecut despre asta pe BasicMarketing.ro . Scriam acolo:”daca noi nu ne implicam, atunci cine o va face?” Cine n-a trait asa ceva nu poate intelege.

Astazi, Traian Basescu e copia fidela a lui Adrian Nastase din acele vremuri. Cititi aici . Ridzi e principalul sustinator al fiicei presedintelui tarii. De aceea nimeni nu face nimic pentru a o da afara. Si mai grav, probabil ca n-a facut aceasta mizerie cu de la sine putere.

Romania anului 2009. Tara in care cei care ajung la borcanul cu miere baga mana si se murdaresc.

Sabau e antrenor la Timisoara

Ovidiu Sabau e antrenorul echipei FC Timisoara. In urma cu 50 de minute a semnat contractul stabilit de comun acord impreuna cu Marian Iancu, patronul banatenilor.

Omul Sabau e persoana tipica ce nu se poate adapta in Bucuresti. Si prin asta vreau sa il laud. Desi practic fusese numit saptamana trecuta antrenorul lui Dinamo, jignirile si grosolania lui Giovanni Becali l-au facut sa plece imediat acasa, la Cluj.

In aceasta seara, antrenorul Sabau a facut primul pas spre ceea ce se va dovedi a fi o imensa palma data clubului Dinamo. Timisoara e o echipa cu mai multi suporteri la un meci pe teren propriu, reprezinta o intreaga regiune, e mai pe val decat Dinamo si cred eu, are chiar perspective mai frumoase.

In timp ce unii au impresia ca viata a inceput si se termina in Bucuresti, sunt alti oameni care muncesc de dimineata pana seara si isi pastreaza politetea si bunul simt. In alta parte a tarii.

Modele pentru tineri

Vorbesc din postura unui baiat de 25 de ani si recunosc faptul ca pot fi subiectiv, ca pot gresi in anumite privinte sau ca pot exagera in altele. Ca unul ce viseaza sport si noaptea si ziua, consider faptul ca de aici pot veni multe dintre modelele de care au nevoie tinerii din Romania. Si nu ma refer aici la fetele cu fund apetisant cu care umbla fotbalistii cu masini scumpe. Stiu ei de ce umbla, stiu ce urmaresc si daca isi indeplinesc scopul ii felicit .

Copiii nostri au nevoie de imaginile cu Leonard Doroftei ridicand mainile si fata plina de sange spre cer dupa epocala victorie impotriva argentinianului Raul Balbi. Au nevoie sa ii vada strigatul eliberator si lacrimile purtate in toti anii de munca, suferinta si chiar umilinte printre straini. Au nevoie sa ii vada privirea, printre ochii mici, vineti, dar fericiti.

Copiii nostri au nevoie sa tina minte pozele cu Marian Cozma in timpul bucuriei de dupa castigarea Cupei Cupelor de anul trecut. Sa ii vada venele ce aveau mai tarziu sa cedeze sub presiunea cutitelor unor animale tuciurii cu pretentii de oameni si a unui stat roman care angajeaza purtatori de cuvant pe post de comisari. Copiii romani au nevoie sa priveasca de multe ori filmul Golgotei lui Petre Cozma, tatal lui Marian. Cel care a parcurs peste 1000 de kilometri in masina cu fiul sau mort, distanta Veszprem – Lacul Tei. Si sa inteleaga ca asta inseamna necaz, nu atunci cand vezi o parasuta de brat cu altul.

Copiii romani au nevoie sa vada porcaria ministrului Sportului, Ridzi-Go-Ridzi . Si sa tina minte ca astfel de specimene au adus sportul romanesc in halul in care se afla astazi. Pentru ca avem campioni, dar nu avem sisteme. La asta m-am gandit atunci cand sambata trecuta priveam trist cum Polonia ne calca in picioare la handbal masculin. Uneori, modelele pot fi alese prin constrast si suferinta.

Copiii romani au nevoie sa afle de Constantina Dita, sportiva care la 37 de ani a trecuta prima linia de sosire de pe Stadionul Cuib de Pasare din Beijing, in uralele a 80 de mii de spectatori din toate colturile lumii, la cea mai grea proba olimpica, maratonul.

Sportul romanesc a dat si asemenea oameni. Sa ii tinem minte si sa spunem povestea lor mai departe. Dintre copiii care o vor auzi se pot ridica viitori omuleti care vor trece linia de sosire avand pe umeri steagul Romaniei. In toate domeniile.